Un cuplu, două căi spirituale
Întrebare: Namaskaram [1], Sadhguru. Dacă eşti căsătorit, cât de important este ca perecha ta să fie pe aceeaşi cale spirituală?
Sadhguru: O cale spirituală nu este nici o cale pe care o urmezi, nici un anumit sistem de credinţă. O cale spirituală înseamnă că ești un căutător, vrei să ştii. Urmezi orice metodă ai găsit pentru a fi eficient. Orice lucru îţi ofer eu, este un instrument pentru a săpa după ceea ce cauţi, el nu reprezintă scopul în sine.
Dacă soţul, soţia, sau oricine altcineva nu este un căutător spiritual, în mod natural, el sau ea devin persoane care doresc. Întreaga lume e aşa – tot timpul, oamenii vor ceva mai mult. Dacă eşti un căutător spiritual, dorința ta de a avea se va diminua. Vei ajunge să faci cumpărături doar atunci când ai nevoie de anumite lucruri, nu pentru sentimentul de satisfacţie sau împlinire.
Indiferent dacă cineva este un cumpărător iar altcineva este un căutător spiritual, amândoi aleargă după împlinire. Dacă ești un căutător spiritual, ai înţeles că dorind şi achiziţionând lucruri, nu vei fi împlinit. Cumperi pentru nevoile tale, însă ai încetat să mai cumperi pentru împlinire, pentru că ştii că nu funcţionează.
Odată ce ai început să cauți, tot nu știi cum vei ajunge la sentimentul de împlinire personală în final. Când practici Shambhavi (n.r- Shambhavi Mahamudra este o practică introductivă în programul yoga al Isha Center) sau orice altă practică yoghină, aceasta este un instrument pentru a găsi calea, nu un scop în sine. Trebuie să o practici implicându-te total, altfel nu va avea efect. Aproape totul în viaţă funcționează aşa. Dacă nu te implici total în ceva, vei vedea că nici cele mai bune lucruri nu vor funcţiona. Fără implicarea necesară, totul va trece pe lângă tine.
Încetează să mai pierzi contactul cu Divinitatea
Dacă nu eşti implicat, chiar dacă Divinul trece pe lângă tine, nu îl vei recunoaşte. Şi ce te face să crezi până la urmă că aerul pe care îl respiri nu este divin? Ai putea chiar să faci un experiment. Să zicem că te ţin de nas timp de două minute şi te întreb dacă îl vrei pe Dumnezeu sau vrei aer. Ce vei răspunde? Aer. Asta înseamnă că pui aerul mai presus de Divinitate. De ce nu raţionezi astfel şi acum? Divinitatea te ocoleşte de fiecare dată din cauza neimplicării tale.
Mulţi dintre voi au parcurs programe avansate în care doar faptul de a sta undeva şi a respira provoacă lacrimi de extaz. Și acum respiri, însă nu experimentezi actul în sine la aceeaşi intensitate, pentru că nu este prezentă aceeaşi implicare.
Întregul proces spiritual este despre implicarea profundă, un nivel de implicare unde te autodepăşeşti, o implicare atât de puternică încât aerul pe care îl respiri, mâncarea pe care o mănânci, totul devine o explozie, şi chiar așa și este. Dacă în loc să priveşti mâncarea drept mâncare şi pe tine tine drept ceea ce eşti, ai privi totul la nivel de particule subatomice şi ai înțelege ce se întâmplă în momentul în care mănânci … când am experimentat asta, pur şi simplu m-a copleşit. M-a copleşit într-un aşa fel, încât am avut nevoie de câteva săptămâni să-mi revin după o simplă bucată de mâncare pe care am avut-o în gură.
Dacă ai putea ajunge să fii un observator conştient, sau măcar să vizualizezi ce se petrece în momentul în care bagi o bucată de mâncare în gură, când inspiri, sau când iei o gură de apă, să vezi nivelul de interacţiune între ceea ce consideri ca fiind „eu însumi” şi ceea ce este în exterior, n-o să-ți vină să crezi ce lucruri fenomenale se petrec.
Însă, din moment ce implicarea necesară nu este acolo, totul trece pe lângă tine. Nu-mi pot da seama de câte ori ai ocolit Raiul. Nu doar o dată sau de două ori, ci cu fiecare pas pe care îl faci ajungi să îl ocoleşti, pentru că nu este niciunde altundeva, este în interiorul tău.
Dacă urmezi o cale spirituală, iar partenerul tău urmează o altă cale, nu înseamnă automat că veţi ajunge să vă certaţi. Dacă o faceţi, înseamnă că aparţineţi unor religii diferite, nu unor căi spirituale diferite. Cât de primitoare ar deveni o casă dacă doi oameni ar urma două căi spirituale diferite şi ar trăi împreună, experimentând! O cale spirituală este un proces existenţial, nu un lucru fizic aflat în conflict cu orice este în jur. Însă, dacă ai ajuns să îți stabilești un sistem de credinţe în numele spiritualităţii, bineînţeles că va apărea o ciocnire însemnată.
De la compulsivitate la conştiență
Conflictul apare pentru că eşti ameţit de compulsivitate. Oamenii ajung să facă atâtea lucruri din cauza compulsivității…Trebuie să identifici cu claritate acţiunile pe care le faci ca urmare a nevoilor compulsive şi acţiunile pe care le faci conştient. Notează-ţi, analizează şi vezi dacă măcar una dintre aceste acţiuni, în şase luni, poți să o tai de pe lista acţiunilor complulsive şi să o transformi într-una conştientă. Periodic, debifează una dintre acţiuni şi mut-o de la compulsivitate la conştiență. Dacă te vei ţine de asta, într-un timp scurt vei ajunge să fii mai bine.
Ceea ce este frumos în India, este faptul că în aceeaşi casă, cinci oameni se pot închina la cinci zei diferiți şi nimeni nu a privit asta vreodată ca fiind o problemă. Chiar şi azi, în aceeaşi casă, în camera pentru rugăciune, vor fi 25 de zei. Bărbatul se va închina unui zeu anume. Femeia se va închina la cinci zei favoriți. Copiii vor celebra proprii lor zei. Şi vor rămâne şi zei pe care nu-i va venera nimeni, însă ei sunt acolo, pentru că vecinii i-au oferit cadou. Toată acestea ar fi imposibile oriunde altundeva în lume. În alte culturi, dacă venerezi altceva decât cei care deţin supremaţia, eşti un om terminat. S-a împământenit ideea că dacă cineva se închină la altceva, acela trebuie omorât.
Dacă tu şi partenerul tău urmaţi două căi spirituale diferite, nu este o problemă. Dar dacă el este unul dintre aceia care dorește lucruri, iar tu eşti un căutător spiritual, în mod clar vor apărea probleme, pentru că tu vei vrea să ajungi la sathsang [2], însă el va dori să meargă la cumpărături; tu vei vrea să te plimbi, el va vrea să facă ceva diferit. Chiar şi aşa, nu trebuie neapărat să fie o problemă, contrastul are şi el frumuseţea lui.
Dacă oamenii sunt suficient de maturi, se pot adapta, însă cei mai mulţi o transformă într-o problemă. Două drumuri spirituale nu sunt niciodată o problemă. Dacă amândoi sunt căutători spirituali, care este problema?! Să presupunem că ceva chiar funcţionează pentru tine şi îi poţi împartăşi partenerului. Dacă el sau ea găseşte ceva minunat, poate împărtăşi asta cu tine. Chiar nu văd nici o problemă în asta. Nu crea probleme acolo unde nu sunt. Apare o anume inconştienţă care provoacă tulburare.
Odată, Shankaran [3] şi doi dintre prietenii săi s-au dus într-o gară. Erau complet beţi şi întâmpinau probleme la urcarea în tren. Trenul începea să se mişte de pe loc, iar ei încercau să se grăbească şi un bun samaritean îngrijorat i-a împins pe doi dintre ei înăuntru. Însă, înainte de a apuca să-l bage și pe Shankaran Pillai înăuntru, trenul căpătase o viteză prea mare. Omul s-a uitat la Shankaran Pillai şi i-a spus: „ Îmi pare rău că nu am mai apucat să te ajut şi pe tine.” Până atunci, Shakaran Pillai îşi revenise deja şi îi răspunse: „ Sunt sigur că până şi acelor doi băieţi le va părea rău, pentru că veniseră doar să mă conducă.”
Nu raţiona în termeni de cine e mai bun – asta poate deveni o problemă majoră. Însă este bine să crezi că celălalt e important. Dacă ambii cred despre celălalt că este important, va funcţiona. Dacă după câteva zile de căsnicie, începi să crezi că tu meriţi mai multă atenţie, situaţia va degenera. Trebuie să ai in fiecare zi prezentă ideea că celălalt e mai însemnat decât tine. Atunci totul va funcţiona aşa cum trebuie.
[1] Se mai numeşte şi Namaste, este o formă de salut practicată pe subcontinentul indian, însoţită de apropierea palmelor în faţa inimii. Înseamnă că sufletul celui care salută recunoaşte şi se închină în faţa celuilalt suflet.
[2] Cuvânt de origine sanscrită care se traduce literal “în compania celui mai înalt adevăr”. Sathsang este o întâlnire a celor ce vor să experimenteze realitatea în prezența unui maestru spiritual, o modalitate de a merge mai adânc în interiorul propriei ființe. Este cea mai profundă formă de meditaţie pentru că în comuniune cu Adevărul şi Maestrul se dizolvă toate proiecţiile şi identificările egoului şi ale minţii și rămâne doar purul adevăr al fiinţei: “conştiinţa”.
[3] Shankaran Pillai este un nume obișnuit în sud-estul Indiei, pe care Sadhguru îl folosește foarte des ca subiect al glumelor și parabolelor sale.
*** Acest articol a fost publicat cu acordul și ajutorul Isha Foundation www.ishafoundation.org
ABOUT SADHGURU
Yoghin, mistic și vizionar, Sadhguru Jaggi Vasudev este un maestru spiritual care face diferența. Cu un amestec captivant de profunzime și pragmatism, viața și activitatea lui servesc ca o aducere aminte a faptului că yoga nu este o disciplină ezoterică care vine dintr-un trecut depășit, ci o știință contemporană de o relevanță vitală pentru vremurile actuale. El a dezvoltat metode născute din știintele străvechi pentru a permite omului modern să își transforme viața și să își ia destinul în propriile mâini. Pasionante și provocatoare, profunde, de o logică și desăvârșită înțelepciune, conversațiile sale i-au adus reputația unui vorbitor și lider de opinie internațional. Sadhguru este foarte căutat la forumuri globale prestigioase pentru a aborda probleme diverse cum ar fi drepturile omului, principiile în afaceri, probleme sociale, de mediu și existențiale. Ascultătorii din toată lumea au fost impresionați de înțelegerea lui pătrunzătoare asupra problemelor actuale și afacerilor internaționale, precum și de abordarea sa asupra temei bunăstării umane.
